DAKOTA EST

Evoluţia plaselor din fibră de sticlă în diferitele sectoare ale construcţiilor este continuă şi constantă şi a atins de acum consumuri foarte importante la nivel mondial. Această evoluţie, susţinută de studii şi probe pe şantier, a îmbunătăţit folosirea plaselor din fibră de sticlă pe baza caracteristicilor primare ale materialului, cum ar fi rezistenţa mecanică, greutatea mică şi rezistenţa la componentele alcaline ale cimentului; această ultimă caracteristică a fost obţinută în urma finisării cu răşină S.B.R. (Stirol Butadiene).

 

Plasele din fibră de sticlă, numite în mod normal „plase pentru tencuială”, sunt utilizate în construcţii în faza de tencuire, atât interioară, cât şi exterioară. Folosirea lor pentru pereţii exteriori conferă, de exemplu, o uniformitate mai mare şi o rezistenţă mai bună învelişului termoizolant exterior care, supus unor solicitări datorate agenţilor atmosferici de tipul diferenţelor de temperatură sau intemperiilor, poate suferi stricăciuni. De asemenea folosirea materialelor cu coeficienţi de dilatare diferiţi, care din acest motiv sunt supuse unor mici mişcări de stabilizare ( de exemplu pereţi din beton armat şi ziduri de interior din cărămizi goale sau zidărie BCA), poate da naştere unor solicitări care pot la rândul lor să ducă la formarea unor crăpături. Suma solicitărilor din exterior, împreună cu cele statice, pot să acţioneze asupra stratului de tencuială formând fisuri şi defecte de diferite tipuri; în cazul acesta avem de a face atât cu un defect de natură estetică, cât şi cu unul de natură structurală, având în vedere că apariţia unor astfel de situaţii poate genera infiltraţii de apă şi de asemenea formare de umiditate şi de mucegaiuri care pot ataca în timp peretele exterior, cu riscul de a provoca stricăciuni şi peretelui portant, fapt care ar afecta confortul locativ (bioconstrucţii).

 

Acelaşi fenomen poate fi observat şi în interiorul locuinţelor, mai ales pe pereţii din rigips şi pe zidăriile de interior. Pentru acest motiv au fost studiate nişte plase speciale din fibră de sticlă, tratate după necesităţi cu răşini speciale rezistente la substante alcaline care se diferenţiază, în funcţie de apliaţiile cărora le sunt destinate, în ceea ce priveşte greutatea, rezistenţa, dimensiunile ţesăturii şi dimensiunile plasei.

 

Plasele din fibră de sticlă pentru construcţii pot fi împărţite în următoarele clase de întrebuinţare principale:

 

1. PENTRU INTERIOR:

Sunt folosite plase din fibră de sticlă de la 65 până la 90 g/m2 cu ochiuri de la 2,5 la 5 mm şi rezistenţa care variază între 850 şi 1.100 N/5 cm.

 

2. PENTRU EXTERIOR:

Se folosesc plase din fibră de sticlă cu gramaj care variază între 130 şi 210 g/m2 şi ochiuri care merg de la 4 la 12 mm cu o rezistenţă care oscilează între 1.500 şi 3000 N/5 cm.

 

3. PENTRU ÎNTREBUINŢARE UNIVERSALĂ:

Sunt folosite plase din fibră de sticlă cu diferite gramaje şi ochiuri; având în vedere gama largă de posibile întrebuinţări, este necesar un studiu atent pentru fiecare nevoie în parte.

 

Este foarte important ca utilizatorul să evalueze cu atenţie instrucţiunile de aplicare şi cerinţele produselor oferite, având în vedere faptul că un rezultat final reuşit depinde de alegerea plasei pentru tencuială.

 

Dakota Italia, lider al sectorului, pune la dispoziţia clientului toate cunoştinţele sale tehnologice şi o asistenţă tehnică extrem de specializată, capabilă să ofere personalului din construcţii şi din sectorul privat orice tip de soluţie problemelor lor.

 

Fiecărui tip de întrebuinţare i se potriveşte un anumit tip de plasă care va răspunde adecvat la necesităţile acesteia.

 

Plasa din fibră de sticlă este indispensabilă pentru a întări stratul de glet aplicat pe panourile din material izolant, înainte de finisare.

 

Funcţia sa este aceea de a conferi sistemului o capacitate adecvată de rezistenţă la mişcările materialului izolant, datorate schimbărilor termice sau fenomenelor de contractie, prevenind formarea crăpăturilor sau fisurilor în faţadă.

 

Pe tencuiala încă udă, aplicaţi fâşiile de plasă de sus în jos, scufundându-le cu ajutorul unei mistrii,drisca sau a şpaclului, având grijă să le suprapuneţi pe o suprafaţă de cel puţin 10 cm, evitând formarea unor eventuale bule sau cute.

 

 

Aceste fibre sunt obţinute prin trefilare la viteză mare, prin filiere din platină prin care coboară sub acţiunea gravitaţiei masa topită de sticlă. Siliciul, caolinul şi calcarul sunt principalele componente ale sticlei pentru fibre. Împletiturile din fibră de sticlă au caracteristici foarte deosebite:
• Rezistenţă ridicată la solicitările la rupere cu o deformare la alungire mai mică de 3%
• Rezistenţă ridicată la acizi
• Nu ard
• Sunt imune la agenţii toxici organici
• Sunt moi şi flexibile, uşor adaptabile la suprafeţele neplane.

 

Împletiturile din fibră de sticlă, datorită caracteristicilor lor specifice, sunt întrebuinţate în multe domenii de aplicabilitate şi sunt folosite în numeroase şi diferite moduri în construcţiile civile şi în alte sectoare. Departamentul de palse din Grupul Dakota dispune de orice tip de plasă pentru tencuială şi pentru placări termoizolante uşoare sau grele şi nu numai atât. Gama noastră vă oferă tipuri de plase pentru cele mai variate întrebuinţări.